Ne propunem să aducem în actualitate personalitatea istoricului ALEXANDRU FILIPAȘCU (1902-1952) care și-a dedicat întreaga energie românilor maramureșeni. Lucrarea sa „Istoria Maramureșului” ( Bucuresti, 1940 ) a rămas pînă acum un studiu de referință pentru istoria regională; o sinteza unica a evenimentelor care au modelat Maramureșul si destinul românesc al acestei părți de țară. ( Menționăm că astăzi doar 1/3 din teritoriului maramureșan se regasește între hotarele României, iar restul de 2/3 a trecut din mîna străina în mână străina, în prezent fiind între granițele Ucrainei. Trist epilog pentru delegații din Apșa care la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918 ceruseră : „Unire de la Nistru până dincolo de Tisa”).

Patriot neclintit al neamului său, istoricul s-a implicat cu mult curaj în mișcarea unionistă, în toamna anului 1918 participând chiar la alungarea ucrainienilor care ocupasera malul drept al râului Viseu. După înfaptuirea Unirii a contribuit ca prim ajutor (nepolitic) al primarului Sighetului la toate treburile obștei. În anii întunecați care au premers al II-lea război mondial s-a manifestat cu fermitate împotriva revizionismului maghiar și a tentativelor iredentiste ucrainiene. In 1936 e decorat cu Ordinul „Coroana României”. In 1941 primeste Premiul „Năsturel” al Academiei Române.               Pe data de 16.08.1952  este arestat de noile autorități comuniste și condamnat, împărtășind astfel destinul tragic al elitei  politice si culturale interbelice. După patru luni ( 20.12.1952) moare la Canal, în colonia penitenciară de la Valea Neagra. Implinise 50 de ani…               Postum, prin strădania doamnei Livia Piso, fiica sa, apare monumentala „Enciclopedie a familiilor nobiliare maramureșene de origine româna” ( 2006 ).

Evocarea istoricului Alexandru Filipașcu de Dolha si Petrova are loc miercuri 17 aprilie 2019, ora 18:00 la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român.